30-06-2015 PersonalTest & ReviewViata

O lună doar cu cardul, la final


Îmi amintesc perfect ce-am spus acum o lună de zile, mai exact pe 25 mai. Îmi cer scuze, pe această cale, băieților de la Peco, taximetriștilor, precum și tuturor ospătarilor, cărora le voi strânge doar mâinile, cu căldură, în următoarele 30 de zile și asta doar pentru a încerca să văd cum arată o lună doar cu cardul.

No Cash
Dacă aș fi trăit în Țara Bascilor ar fi fost floare la ureche. Am înteles că în cultura lor nu există sub nicio formă noțiunea de bacșiș. De când se știu, oamenii plătesc acolo doar cât scrie pe notă și nimeni nu mai așteaptă de la nimeni nicio atenție. Mă rog, am ceva îndoieli c-ar fi și cazul nostru.

N-am avut nicio problemă cu plățile obișnuite, din fiecare lună: taxe școlare, rate la bancă, întreținere, furnizori de electricitate, internet, cablu. Le-am făcut ca și până acum, online.

Am deprins chiar un nou obicei, în cazul plăților de pănâ-n 100 de lei, pe care, nu știu de ce, le făceam până acum cash. Sună prețios, dar e simplificarea maximă a momentului: contactless.

Contactless_payments
Am folosit doar o companie de taxi unde am putut plăti cu cardul. Mă rog, cu ocazia asta am și descoperit ce comod e așa. Mărturisesc însă că nu m-a lăsat sufletul. Mi-a fost imposibil să le arăt oamenilor articolul de pe blog și doar să le strâng mâna. N-am putut. Căci, de, nu putem fi toți basci.

Pe 2 iunie, am fost gazda Effie Awards, la Atheneul Român. A trebuit să folosesc parcarea cu plată din apropiere. În cele din urmă, nimic nou. În orice altă parcare, fie ea și dotată cu bancomat, e aceeași poveste. Acceptă doar cash.

ateneul-roman (1)
Ca să închei cu obstacolele întâlnite în încercarea mea de-a duce la bun sfârșit provocarea Mastercard, în ultima săptămână de școală copiii au fost în vizită pe la vreo 4 sau 5 muzee. Nefiind niciunul dintre ele Muzeul Abba din Stockholm, nici dacă aș fi mers eu cu ei nu rezolvam nimic. Așa c-am apelat din nou la cash.

abba_the_museum (2)
Acum, ce să zic, mă bucur c-am devenit expert în simplificare, comoditate și siguranță financiară, cu atât mai mult cu cât sigur o să duc dorul noilor obiceiuri în concediu. Căci tare aș vrea să-l văd eu pe-ăla care încearcă și o săptămână doar cu cardul, în Grecia.

P.S. Ca să-i ajut pe cei care au făcut deja pariuri în ce privește procentul de reușită al experimentului, le pot confirma că plățile făcute cu cardul au depășit 95% din total.

 

11-06-2015 AdvertisingApropo

Olimpicii la matematică


Știu că pentru unii ar putea să sune un pic ciudat, dar eu am ajuns să fac matematică din pură pasiune. Sigur, există o explicație și ea e legată în primul rând de mediul în care am crescut. Când ai în familie un unchi care până și la propria nuntă, între două feluri de mâncare, rezolvă o problemă pe un colț de șervețel, e limpede că n-ai cum să adormi atlfel decât cu capul pe gazeta matematică.

gazeta matematica
Îi ințeleg deci perfect și îi admir pe cei care se curentează de mici și dau în această patimă sănătoasă, aș zice, ba mai mult, ajung, precum colegul meu de liceu Sergiu Moroianu, doctor la Massachusetts Institute of Technology, să uimeacă o lume întreagă cu performanțele în domeniu.

sergiu moroianu
Cred sincer că oameni ăștia merită ceva mai mult decât like-uri pe facebook și alea doar atunci când cineva descoperă un articol rătăcit în balamucul mediatic de zi cu zi și-i dă repede share. Așa că nu pot decât să mă bucur văzând că Orange s-a hotărât să-i răsplătească la propriu pe cei mai buni olimpici la matematică, din fiecare județ din România.

Pentru fiecare dintre cele două opțiuni Star, un procent de 5% din contravaloarea creditului ajunge într-un fond special de susținere. Suma minimă garantată de Orange pentru acest fond este de 26.000 de euro, iar ea poate crește în functie de numărul de numărul de opțiuni activate, până la un maxim de 150.000 de euro în total sau 50.000 de euro pe lună, până la finalul lunii iunie. Câți bani s-au adunat până acum, găsiți aici.

oferta de nota 10
La final, toți banii vor fi împărțiți în mod egal celor 43 de olimpici care s-au calificat în acest program (pentru fiecare judet câte unul, iar în București, 3). Cu precizarea, că doi dintre ei nu au vrut să participe, deoarece nu au crezut în veridicitatea campaniei înainte de lansare. Poate-i ajutăm ca până la sfârșitul campaniei să-și schimbe părerea.

 

25-05-2015 PersonalViata

O lună doar cu cardul


A fost o vreme când bancnotele și monedele au avut un scop. Au făcut posibil comerțul între oameni și națiuni. Dar, oare mai servesc ele, în continuare, acestui scop? Chiar mai avem nevoie de numerar? Și uite așa, Muzeul ABBA din Stockholm a anunțat oficial că nu acceptă plăți cash. Nu mai spun că Suedia a câștigat din nou și Eurovision-ul, c-asta-i altă poveste.

Astăzi, în taxi, abia ce-am apucat să închid ușa, că-l și văd cum se întoarce, zâmbind. Hopa, na belea, aparatul încă lucrează la raport, dar cât poate să facă? 6-7 lei. Aveți vreo problemă dacă mergem fără aparat? Mă rog, mi-e imposibil să-mi imaginez că bietul om deține cumva conturi secrete în băncile elvețiene și că practică taximetria doar ca paravan al unor profitabile contracte cu statul.

În concluzie, e adevărat, mai e mult până departe, dar cumva am început să ne schimbăm și noi. Pe de-o parte, în continuare, peste 90% din cumpărături se fac în România cu bani cash, pe de alta însă, cunosc oameni care, exceptând parcările, câteva restaurante, spălătoria auto și bacșișul, plătesc totul, de la biletele la cinema, la taxe și impozite, cu ajutorul card-ului. Eu sunt unul dintre ei.

No Cash
N-am tresărit deci, atunci când Mastercard m-a întrebat zilele trecute dacă aș putea trăi măcar o lună fără cash. Ținând cont că viața mea nu se intersectează sub nicio formă cu cea a boxerului american Floyd Mayweather, care umblă în permanentă la el cu 1 milion de dolari cash, aș putea să încerc.

Mai mult, sunt decis să încep chiar de azi, fără nicio preparație, vorba magicienilor. Până pe 25 iunie, așadar, încerc să renunț total la cash. Îmi cer scuze pe această cale băieților de la Peco, taximetriștilor, precum și tuturor ospătarilor, cărora le voi strânge doar mâinile, cu căldură, în următoarele 30 de zile și asta doar pentru a încerca să văd cum arată o lună doar cu cardul.

P.S. La sfârșitul experimentului, voi reveni în scris, teoretic cu o sinceră dare de seamă, practic, un autodenunț.

 

15-05-2015 Time out

Thrill has gone


Am avut ocazia să-l văd live acum 6 ani. Avea pe atunci 83 de ani și asta a făcut ca întâlnirea să fie cu atât mai emoționantă. A fost mare dintotdeauna. Unii sunt de părere c-a fost cel mai mare. Mi s-a părut întotdeauna irelevantă poziționarea într-un clasament, cât timp vorbim de un chitarist unic. The King of the Blues.

După ultimul bis, asistentul i-a adus paltonul și pălăria pe scenă, iar BB s-a îmbrăcat cu aceeași eleganță cu care cântase timp de aproape două ore. S-a înclinat, a mulțumit respectuos încă o dată publicului și în acordurile band-ului său, acoperit de aplauze, a părăsit demn scena. Am avut atunci un nod în gât și sentimentul că mă despart de un om pe care n-o să-l mai văd niciodată.

M-am înșelat. Câtiva ani mai târziu, l-am regăsit la Rotterdam, pe scena festivalului de jazz, la fel de mare și elegant. Îl bănuiesc că a cântat pănă-n ultima zi. 14 mai 2015. Când Dumnezeu a hotărât că BB ne-a dăruit suficient și că se poate, în sfârșit, odihni și el. De ieri începând, Lucille, celebra lui chitară a rămas singură. Iar noi cu siguranță mult mai triști.

Dumnezeu să te odihnească, BB King.

 

28-04-2015 Time out

Happy People


Nu simt nevoia să-l mai laud pentru că nu cred că mai are nevoie, dar nici nu mă lasă sufletul să trec pe lângă el fără să bat măcar un apropo. Am fost în sală chiar în înregistrarea de mai jos și trebuie să recunosc că experiența a lăsat urmări. Nu l-am ratat niciodată de atunci.


Doctor în muzică, absolvent al Berklee College of Music, Boston, Massachusetts (superlativul absolut în studiul jazzului), Kenny Garrett a fost votat de 9 ori până acum cel mai bun saxofonist al anului și tot de 9 ori a fost nominalizat la Grammy Awards. O dată a și câștigat, în categoria Best Jazz Instrumental Album, cu Five Peace Band.

10443611_796178393803405_4391536445508259303_n
E absolut lăudabil efortul pe care l-a făcut Jazz Syndicate Live Sessions, reușind să redirecționeze în timp util turneul lui Kenny Garrett, în așa fel încât să ajungă pe 11 Mai la Cluj, pe 12 Mai la Timișoara și pe 14 Mai la Sala Radio, în București. Mi se pare cel puțin de bun simț să ducem și noi tradiția mai departe, întâmpinând quintet-ul cu ospitalitatea recunoscută, dar mai ales cu pâine, sare și sold-out.

Biletele vă așteaptă aici.

 

27-04-2015 Test & Review

The Edge


A ajuns el din timp și la mine, pentru o săptămână, dar în vria asta de primăvara, dacă mai întârziam un pic cred că puteam să trec direct la impresiile despre Galaxy S7. Mă rog, important e c-am apucat să-l tăvălesc puțin, suficient cât să pot exprima o opinie relaxată și fără obligații.

AND_3771
În ziua de azi, cel puțin în ceea ce privește categoria smartphone, totul s-a simplificat. Cum la tehnologie are acum acces toata lumea, singurul detaliu relevant în clipa de față mi se mai pare doar felul în care e folosită. Cu alte cuvinte, că să ating direct diferențiatorul principal, cum stă la capitolul foto/video?

AND_3775
Fotografia de mai jos (ca și cea de mai sus, din telefon, de altfel) folosește doar lumina unei veioze, cu un bec economic de 3,5W, în condițiile în care afară era deja întuneric beznă. Rezultatul? Focalizare rapidă, cromatică mai bună chiar decât o arată ecranul în preview, declanșare instantanee, claritate finală. Aș îndrăzi să spun că pentru prima oară Samsung a învățat lecția corectă.

20150324_183223
Este evident faptul că în comparație cu Galaxy S5 (ca să nu mai pomenesc de S4) vorbim de camere (ambele, inclusiv cea de față) mai bune. Ceea ce mi se pare esențial însă are legatură cu soft-ul, iar asta face cu adevarat diferența.

AND_3784
Galaxy S6 Edge înseamnă și un mare pare pas înainte, pentru Samsung, în ceea ce privește design-ul și finisajele. Marginile îți iau ochii și din orice unghi l-ai privi, telefonul tot frumos îți apare. A dispărut plasticul ieftin, dar o dată cu el, au dispărut și accesul la baterie și card-ul extern de memorie. Încă o dovadă că mai binele rămâne în continuare singurul dușman redutabil al bineului.

AND_3765
Mi se pare redundant să mai insist asupra felului în care face față distracției, fiind vorba în cele din urmă de un device super-premium. Cred însă că, mai ales datorită performanțelor foto/video care fac până la urmă diferența, în condiții comparabile de design, pentru prima oară iPhone are în fată un veritabil concurent.

AND_3776
P.S. Dacă țineți la investiție, vă recomand protecție sau multă grijă. Eu nu i-am testat limitele în sensul ăsta. Nu m-a lăsat inima. :)